Proiectul de reformă a administrației publice centrale și locale, care include reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal, și proiectul cu măsurile pentru relansarea economică ar urma să fie adoptate săptămâna viitoare, pe 29 ianuarie, prin angajarea răspunderii Guvernului, le-a propus premierul Ilie Bolojan, luni, colegilor săi din Partidul Național Liberal, după o ședință a coaliției de guvernare (PSD-PNL-USR-UDMR).
Forma pachetului cu măsurile de relansare economică va fi definitivată până pe 26 ianuarie cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție, precizează PNL într-un comunicat de presă.
În ceea ce privește proiectul de reformă a administrației publice centrale și locale, premierul Ilie Bolojan le-a spus colegilor săi în ședința Biroului Politic Național că forma agreată în coaliție este „foarte apropiată” de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Acesta a pus recent în consultare publică „Proiectul de lege pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale”.
Proiectul – cunoscut generic drept „legea reformei administrative” – a fost iniţiat încă de anul trecut, însă partidele din coaliţie au căzut cu greu de acord.
Premierul Ilie Bolojan propunea o reducere de 40% sau chiar 45% a numărului de posturi admise de legislaţie în organigramele primăriilor. S-ar fi tradus într-o reducere medie de 10-15% a posturilor ocupate efectiv. În funcţie de gradul de ocupare a organigramelor primăriilor, unele aveau de tăiat sute de posturi, iar unele mai puteau face angajări.
După luni de trenare, pe fondul opoziţiei multor primari şi în special a PSD, partidele au ajuns la un acord cu privire la o reducere de 30% a numărului maxim de posturi, dar nu mai mult de 20% din cele ocupate efectiv.
Este forma prezentată în actualul proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării, care prevede ca măsură temporară, pentru 2026, că primăriile pot alege să nu reducă posturi, ci să taie, prin alte metode, din cheltuielile cu personalul.
Proiectul mai prevede reducerea cheltuielilor de personal de 10% în administraţia centrală, precum şi eliminarea a peste 6.000 de posturi de consilieri în cabinetele demnitarilor şi aleşilor locali.
Alte măsuri prevăzute în proiectul Ministerului Dezvoltării:
- condiţionarea recuperării mai rapide a permisului de conducere de plata taxelor locale;
- mărirea plafonului maxim al amenzilor aprobate de consiliile locale;
- identificarea, inclusiv cu drone, a construcţiilor ridicate fără autorizaţie;
- atribuţii legate de autorizarea sălilor de jocuri de noroc;
- posibilitatea ca un funcţionar să lucreze cu normă parţială în două primării;
- introducerea executării silite, în caz de neplată a taxelor locale şi pentru indemnizaţiile asistenţilor personali şi venitul minim de incluziune;
- posibilitatea bugetării unor fonduri de regererare locală, pentru protejarea fondului imobiliar valoros.
De asemenea, în privința bugetelor locale și a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local, Bolojan a spus în ședința de la PNL că a fost creat un grup de lucru „care să armonizeze dialogul dintre centru și teritoriu”.
Bugetul pe 2026, adoptat la finalul lunii februarie
Totodată, Ilie Bolojan și-a informat colegii de partid și cu privire la calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026.
„În privința bugetului de stat, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ținând cont de pașii premergători care mai trebuie făcuți, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul și liderul Partidului Național Liberal a precizat că unul dintre obiectivele majore ale acestui an este absorbția fondurilor PNRR”, se precizează în comunicatul PNL.
De asemenea, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a menționat luni seară că bugetul pe 2026 intră „în linie dreaptă”.
Proiectul de buget pe anul 2026 urmează să fie publicat și aprobat în Guvern la mijlocul lunii februarie, iar în a doua parte a lunii va intra fi dezbătut și votat în Parlament, a detaliat Alexandru Nazare.
„Bugetul pentru 2026 trebuie să fie, înainte de toate, un buget corect: să reflecte nivelul real al cheltuielilor, fără a supraevalua venituri. Doar pe premise de corectitudine şi responsabilitate putem proiecta creştere reală şi rezultate concrete, pentru toți.
Iar prioritatea centrală a acestui an rămâne în continuare relansarea economică - prin absorbția cât mai bună a fondurilor europene disponibile, completată de programe finanțate din bugetul de stat şi soluții sustenabile de relansare şi accelerare a investițiilor.
Sursa: România Europa liberă.
